Publicat în: Parasitology Research, Vol. 110, Nr. 2, 2012, pp. 503–508
Autori: Raul Neghină, Adriana M. Neghină & colab.

Acest articol amplu trece în revistă istoria medicală, culturală și simbolică a trichinelozei, una dintre cele mai misterioase boli parazitare din istoria umanității. Parazitul Trichinella este urmărit aici într-o călătorie care începe în Biblie și în Egiptul antic, trece prin secolele de confuzie medicală și ajunge până la clarificările științifice moderne și posibilele sale ecouri în literatură și artă.
Autorii pornesc de la ipoteza că interdicțiile religioase legate de consumul cărnii de porc (în iudaism și islam) ar putea avea o origine empirică, bazată pe observațiile străvechi ale efectelor trichinelozei. Se face referire la o autopsie modernă a unei mumii egiptene în care s-au descoperit chisturi ale parazitului, dar și la relatări antice din Carthagina sau Sicilia care sugerează epidemii asemănătoare.
Urmează o trecere în revistă a misterelor și disputelor medicale din secolul al XIX-lea legate de descoperirea parazitului. Este evocată controversa dintre James Paget (care a făcut observația inițială) și Richard Owen (cel care a publicat oficial descoperirea). Alte figuri importante, precum Virchow, Leidy, Zenker sau Cobbold, sunt menționate ca participanți la decodificarea ciclului biologic și patologiei trichinelozei.
Se discută apoi marile epidemii din Europa secolelor XIX–XX (în special în Germania), introducerea inspecției microscopice obligatorii a cărnii de porc, dar și măsuri politice cum ar fi „războiul porcului” dintre Germania și SUA privind interzicerea importului de carne contaminată. România este menționată ca zonă endemică: primul caz uman a fost înregistrat în 1868, urmat de o mică epidemie în Iași, în 1874.
Articolul atinge și o dimensiune culturală: posibila trichineloză a lui Mozart (bazată pe simptomele descrise și preferințele alimentare) și chiar un pasaj din romanul Crimă și pedeapsă al lui Dostoievski, în care se sugerează delirul provocat de o „epidemie cu trichine microscopice” care iau în stăpânire mințile oamenilor.
În încheiere, autorii afirmă că Trichinella spiralis este un parazit „destinat să rămână cu noi” — în natură și în laborator — o prezență discretă, dar profundă, la intersecția dintre biologie, istorie și simbol.